luni, 20 iunie 2011

"O parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o." - Matei 13:4


De ce se întamplă ca anumiţi oameni ascultă cu bucurie Cuvântul Domnului în timp ce alţii îngaduie păsărilor - adică duhurilor rele - să mănânce aceasta sământă bună?
Lui Iosif, cel din Vechiul Testament, i s-a povestit visul pitarului lui Faraon, cu care era în închisoare: "Se făcea că port trei coşuri cu pâine albă pe capul meu. În coşul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru Faraon: prăjituri coapte în cuptor; păsările mâncau din coşul care era deasupra de tot pe capul meu" ( Genesa 40:16-17 ). Iosif a interpretat visul ca însemnand că pitarul va fi spânzurat.
Faimosul rabin din Dubna a fost întrebat cum a putut Iosif cunoaşte aceasta. El a răspuns: " Un pictor a pictat odată un om purtând un coş de pâine pe cap. Păsările au venit să mănânce din tablou crezând că pâinea era reală. Cineva a exclamat: "Ce pictor bun! A făcut pâinea să arate atât de reală." De fapt pictorul nu era atât de bun. El nu l-a făcut pe om atât de real încat să sperie păsările, ca acestea să nu se apropie de tablou. În acelaşi fel, Iosif a înţeles că dacă păsările au îndrăznit să vină la pitar, acesta trebuie să fi fost un om mort."
Duhurile rele nu pot lua sămânţa Cuvantului lui Dumnezeu de la un creştin viu, ci doar de la unul care arată ca o sperietoare. Dar sperietoarele nu sperie duhurile rele. Vezi dacă credinţa ta este o credinţa vie.

Richard Wurmbrand

sâmbătă, 18 iunie 2011

Dacă Dumnezeu l-ar asculta pe preşedintele Băsescu - Vladimir Pustan


Domnul preşedinte Băsescu s-a rugat de Rusalii să vină Duhul Sfânt peste români, rugăciune care dacă e ascultată va face inutilă Constituţia, va distruge economia subterană, va falimenta uzinele de distracţii, fabricile de tutun şi alcool, va închide tribunalele, va goli puşcăriile, vor rămâne fără serviciu medicii care fac avorturi ca pe bandă rulantă.

De asemenea vor dispărea ştirile rele, ziarele cu femei goale, evenimentele de can-can, antenele şi realităţile. Vor supravieţui Trinitas, Alfa şi Omega, Credo şi Speranţa TV care, presate de noile condiţii spirituale, vor trebui să-şi revizuiască grilele de programe.

Nu se vor mai auzi înjurături pe stradă, mizeria va fi în pubele, nu se va mai scuipa pe trotuar. Maneliştii se vor readapta la noile trenduri şi nu le va fi greu pentru că de câţiva ani de zile le-am însuşit stilul prin biserici şi corturi.

Pe lângă cei 10000 poliţişti ce trebuie daţi afară zilele acestea, se vor mai adăuga câteva zeci de mii de apărători ai libertăţii cu bastoane, fluiere, caschete şi cagule ce vor rămânea fără obiectul muncii.

Avocaţii şi judecătorii se vor reprofila şi vor face agricultură bio. Catedrala Mântuirii neamului nu va mai primi nici un ban de la stat pentru că drept credincioşilor le vor sări banii din buzunar ca şi greierii pe care-i prindeam din găurile lor cu apă din flacon.

Casele de modă vor da faliment. China va face un efort suplimentar în a trimite câteva milioane de metri de pânză pentru a putea acoperi mai generos poporul de gen feminin.

Duminica dimineaţa toată România va fi în biserică rămânând pe stradă doar câinii comunitari. După masa, toţi vor fi în parcuri cu familiile şi prietenii.

Sigur că toate aceste schimbări vor afecta profund ţara. Dispărând mita, mitocănia şi minciuna, schimbările pot fi uluitoare şi repezi.

Sunt convins că domnul preşedinte Băsescu nu a luat în calcul toate ramificaţiile nebănuite ale acestei rugăciuni. O trezire spirituală poate afecta profund un neam. De la opincari şi fiţoşi la parlamentari şi preoţi. Şi ei s-ar putea să nu-şi dorească o asemenea frumoasă zguduire.

Dar merită încercat…

Doamne, ascultă-l pe domnul preşedinte…


V l a d i m i r _ P u s t a n www.ciresarii.ro

Are rost rugaciunea?


"Tu asculti rugaciunea, de aceea toti oamenii vor veni la Tine. De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vremea potrivita!" Psalm 65:2; 32:6

Rugaciunea, adica vorbirea cu vesnicul si atotputernicul Dumnezeu, este o realitate si un lucru indispensabil pentru omul credincios. El trebuie sa vorbeasca cu Dumnezeul sau si poate vorbi cu El, pentru ca Dumnezeu asculta rugaciunile. Dar un lucru Il doreste Dumnezeu de la noi: sa ne rugam cu incredere in dragostea si atotputernicia Sa, dar sa lasam in seama SA modul in care ne va raspunde.

Pe langa rugaciunea care este de multe ori o cerere pentru noi, Dumnezeu ne-a daruit si mijlocirea. Aceasta este rugaciunea pentru altii. Nu ne vine greu sa ne rugam pentru apropiatii nostri, pe care ii iubim si apreciem. Dar Domnul Isus ne cere sa extindem mijlocirea si pentru cei care ne doresc raul. Daca ne lasam miscati de dragostea lui Dumnezeu, vom fi capabili sa mijlocim si pentru astfel de oameni.

Mai exista un fel de vorbire cu Dumnezeu: multumirea, de exemplu pentru ceea ce ne-a daruit in Domnul Isus si pentru tot binele pe care il primim zi de zi de la El. In stransa legatura cu multumirea este lauda. Noi il putem leuda si ii putem canta lui Dumnezeu pentru ceea ce este El. Care este rezultatul unei rugaciuni care devine multumire si lauda? Inimile noastre vor fi vesele si fericite.

vineri, 17 iunie 2011

Instiintare


"Sa se lase cel rau de calea lui, si omul nelegiut sa se lase de gandurile lui, sa se intoarca la Domnul care va avea mila de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseste iertand." Isaia 55:7

Un cercetator al textelor biblice a facut afirmatia ca Dumnezeu instiinteaza pe om despre pedeapsa vesnica de 234 de ori in Noul Testament. Cat de multi oameni tineri si varstnici se supraestimeaza pentru a aparea in fata altora drepti si cinstiti. In ochii oamenilor poate ca si sunt. In fata lui Dumnezeu insa, nu exista nici un singur om fara vina. Nu trebuie sa fi stat la inchisoare sau sa fi omorat pe cineva. Parerea buna despre sine este un suficient pacat pentru a nu putea intra in cer.
Calea larga care duce la pierzare, are si ea un "trotuar". Acesta nu merge prin pacate mari, insa conduce spre pierzarea vesnica. Si cat de mare este numarul celor care merg intr-acolo, fara griji si siguri pe sine! Conceptia lor de viata este exact dupa placul lor si ei se afla intr-o societate numeroasa si foarta buna. Daca este cinstit, atunci trebuie sa recunosti ca si in viata ta nu sunt toate in ordine. Nu te ascunde dupa pretexte si nu te imbraca in mantaua fatarniciei! Nu ascunde nelinistea si greseala ta! Marturiseste-i Mantuitorului vina ta - El are mila de tine si nu oboseste iertand!

joi, 16 iunie 2011

Pe mine m-a iubit


"Unul din ucenici, acela pe care il iubea Isus, statea la masa culcat pe sanul lui Isus." Ioan 13:23

Pe vremea desrisa de Ioan, era obiciul ca oamenii sa stea la masa culcati, rezemandu-se pe cotul mainii stangi, ca sa manance cu mana dreapta. In felul acesta, capui unuia venea pe pieptul altuia. Faptul ca a stat la pieptul Domului Isus, a ramas neuitat pentru sufletul lui Ioan, ba inca se numeste pe sine "ucenicul pe care-l iubea Isus".Spune oare Ioan cu aceasta ca ceilalti nu erau iubiti? Nu! Fiecare ucenic putea sa spuna: "Pe mine m-a iubit mai mult".
In adevarul acesta putem s ane luam si noi la intrecere, daca, intr-adevar, suntem incredintati de dragostea Mantuitorului. Unul va putea spune: "Daca ai sti cine am fost eu, ai vedea ca pe mine ma iubeste mai mult." Altul poate sa spuna: "Daca ai sti cat de infasurat eram in sistemul religios din care faceam parte, ai zice ca pe mine m-a iubit mai mult." Fiecare poate spune: Tu pan' la capat ne-ai iubit, / Chiar pana la jertfire. / Isuse tu ne-ai daruit / O mare mantuire.

miercuri, 15 iunie 2011

Un singur lucru necesar


Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit si i-a zis: "Iti mai lipseste un lucru..." Marcu 10:21

Omului din zilele noastre i se ofera multe lucruri pentru a-i face viata mai usoara. Toti au acces la progresele culturale si tehnice. Dar toate acestea nu sunt numai trecatoare si inutile, ci sunt o piedica in calea obtinerii unui singur lucru necesar, despre care citim in versetul de mai sus.
Toate placerile vietii pamantesti nu pot satisface pe deplin inima omului. Nici sanatatea, nici fericirea, nici bogatia, nici o viata morala exemplara nu pot inlocui acel lucru necesar, despre care vorbeste Domnul Isus.
Acest singur lucru necesar consta in posedarea vietii vesnice, pe care Dumnezeu o daruieste fiecarui om care , prin credinta in Isus, recunoaste ca slava aparenta a lucrurilor pamantesti este o lucrare de orbire folosita de diavol. Acesta nu inseamna izolare de lume, ci este rezultatul schimbarii mentalitatii omului. Dorinta sincera de a poseda acest singur lucru necesar, si anume bucuria vesnica si cereasca a inimii, conduce la recunoasterea sentintei lui Dumnezeu cu privire la starea adevarata a actualului timp in care traim si a propriei vieti. Aceasta este singura cale corecta, prin care il putem accepta prin pocainta si credinta pe Domnul Isus Hristos ca Mantuitor personal.

marți, 14 iunie 2011

Prietenia adevarata


"Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate." Proverbe 17:17

Sa nu socotesti prieten pe cineva a carui nume ti-e rusine sa-l pomenesti si a carui soarta reusesti s-o imparti. Dar cand cineva merita sa-ti fie prieten cand te-ai legat de cineva pe care il iubesti pentru calitatile lui, cum a facut Ionatan cu David, lupti pentru el, chiar daca te-ar costa buna intelegere cu aceia care nu-l cunosc pe prietenul tau, asa cum il cunosti tu.
Este adevarat ca este mai usor sa duci in spate o piatra de moara, decat sa suporti privirile dispretuitoare ale celorlalti, dar este sfant si cinstit sa arati credinciosie fata de acela pe care il iubesti si ti-a ajuns ca un frate. Ca si David, el este poate nerecunoscut si discreditat, insa tu nu uita, nu ai dreptul sa-l lipsesti de prietenia ta, mai ales cand are nevoie de ea, intr-un moment din cele mai insemnate din viata lui.
Fapta lui Ionatan dezvaluie practic prietenia si iubirea statornicite intre el si David; el n-a sovait sa se ridice in apararea acestuia, chiar cand varful sulitei era indreptat inspre inima lui. "Cine stie sa faca bine si nu face, savarseste un pacat" (Iacov 4:17). Prietenia adevarata merita toata atentia. Ea poate fi invatata in scoala marelui Invatator Isus Hristos.

luni, 13 iunie 2011

Rugaciunea


" Cel ce a sadit urechea, s-ar putea sa n-auda?... Domnul cunoaste gandurile omului: stie ca sunt desarte."

Pentru multi, rugaciunea se restrange la rostirea unor versete invatate pe de rost. A ne ruga inseamna a ne adresa lui Dumnezeu, asa cum se adreseaza un copil tatalui sau. Milioane de oameni de pe pamant se pot adresa lui Dumnezeu in acelasi timp, pentru ca nici un gand omenesc nu este ascuns Lui. Mai multi psalmi ai lui David confirma asta. "De departe imi patrunzi gandul. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul" (Psalm 139:2,4; a se vedea si Psalm 33:13,14).
A ne ruga inseamna a-i spune lui Dumnezeu nevoile si grijile noastre, dar inseamna si a-i multumi, inseamna a fi siguri ca El ne asculta si ne va raspudne, conform cunostintei Sale desavarsite, ceea ce este bun pentru noi. Dumnezeu ne vorbeste prin Cuvantul Sau, Biblia, dar El doreste ca si noi sa-i vorbim prin rugaciune. Dumnezeu este dragoste, si de aceea ne asculta.
Talharul de pe cruce si-a indreptat rugaciunea spre Isus: "Adu-ti aminte de mine, cand vei veni in imparatia Ta!" Domnul i-a raspuns: "Astazi vei fi cu Mine in rai!".
Si astazi, daca cineva striga la Domnul pentru salvare nu va ramanea fara raspuns.

duminică, 12 iunie 2011

Pacea cu Dumnezeu


Deci, fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos. Romani 5:1

Cunoscutul misionar din India, Sundar Singh, a stat de vorba cu un savant care ii spunea ca pacea pe care pretinde ca o are, este rodul imaginatiei. Misionarul i-a povestit savantului ca a facut urmatoarea experienta cu un orb. Acel orb nu credea in existenta soarelui. Intr-o iarna l-a scos la soare si l-a intrebat: "Cum te simti?" - "Mi-e cald!" a raspuns orbul. Apoi i-a explicat ca ceea ce il incalzeste, este soarele. "Nu", a negat orbul, "aceasta caldura vine din corpul meu, din circulatia sangelui meu. Doar nu vreti sa spuneti ca pe cer se vede o minge mare de foc, care sta in aer si da caldura!"
"E bine, ce ganditi despre acel orb?" a intrebat misionarul. "Este nebun", a raspuns savantul.
Multi oameni gandesc cu privire la adevarurile credintei ca si acel orb din India. Pacea cu Dumnezeu nu este rezultatul stradaniilor proprii, al faptelor, al cunoasterii, ci este rezultatul datorat lucrarii Domnului Isus: "El a venit sa aduca vestea buna a pacii..." (Efeseni 2.17). Cand cineva il primeste pe Isus ca Mantuitor, este socotit neprihanit, iar rezultatul este aceasta pace sufleteasca cu Dumnezeu.

sâmbătă, 11 iunie 2011

Ascultarea rugaciunilor " Tu asculti rugaciunea ... " Psalm 65:2



Dumnezeu asculta rugaciunile. In incercarile tale cheama-L pe Dumnezeu, adreseaza-te Lui in descurajarea ta sau in remuscarile cugetului tau! El va raspunde in mod sigur. Vei experimenta atunci ca El este, intr-adevar un Dumnezeu care asculta rugaciunile.
Te-ai rugat lui Dumnezeu vreodata? Nu este vorba de a rosti o rugaciune invatat pe de rost, ci de a de adresa personal si direct Creatorului tau, acela care te cunoaste bine si Se intereseaza de tine, pentru a-I cere ajutorul intr-o problema deosebita, o boala grava sau o primejdie presanta.
Dar mai mult, crestinul adevarat stie ca poate sa-I vorbeasca lui Dumnezeu si despre micile sale greutati zilnice. Noi avem un Dumnezeu foarte mare, care face lucruri foarte mari, dar totusi nici o problema a celor credinciosi nu este prea mica pentru El. Nu-L vom obosi niciodata cu micile noastre probleme.
Cautati ajutorul si harul lui Dumnezeu rugandu-va, fiind sigur totdeauna ca El va asculta neconditionat. Vorbiti-I despre nevoile voastre, spuneti-I toate indoielile voastre! Nu asteptati ziua de maine, incepeti sa va rugati acum!